cea mai lunga zi a anului

• E o seara superba, e racoare si miroase a tei (si in casa si afara), pe fundal se aude Chris Rea - Looking for the summer si e momentul perfect pt o farfurie plina cu bunatati, un pahar de suc proaspat de portocale si morcovi si un film excelent Le fabuleux destin d'Amelie Poulain.

fantome transparente

...cu toate mistourile celor din jur, cu toate insultele care imi plutesc deasupra capului, cu toate rautatile, cu toate impresiile gresite despre mine...nimeni nu imi poate lua gandurile, nimeni nu imi poate lua simtul meu pt frumos si pt bun simt, placerea pt sunetul pianului, muzica clasica pe care o ascult in fiecare dimineata printre tiganii din troleul 66.
...Ceea ce nu imi prieste ignor, raman doar cu importanta lucrurilor marete, cu imaginile din calatorii, cu amintiri legate de prietenii mei, de oamenii care stiu sa ma iubeasca asa cum sunt, care vad dincolo de suprafata, putinii care au avut rabdare sa ma cunoasca asa cum sunt eu cu adevarat.
...Raman rece, cu sunetele soundtrackului din Le fabuleux destin d'Amelie Poulain in gand, uitandu-ma prin ei ca prin fantome ale prezentului, bolnavi, doctori, tiganii din troleul 66...

schimbat freza

cursul vietii

azi, sub ochii mei, a murit domnul D, cel care cand ii luam mana ca sa ii masor tensiunea mereu glumea: " imi ceri mana?" :) Dumnezeu sa-l ierte.

vaccin antirabic

pt ca m-a zgariat/muscat o oarecare pisica in Fetesti, am ajuns azi la Centrul Antirabic Matei Bals sa ma consult cu un doctor, pt ca imi era teama de rabie ca dracul de tamaie. Domnul Dr Tocan George m-a sfatuit sa incep vaccinul antirabic pt orice eventualitate, drept urmare azi am facut prima doza. Mai urmeaza inca 4 :( nu doare, dar nu imi vine sa cred ca de la un cotoi nenorocit tb sa ma intep eu de 5 ori

The good old days

Xtina si cu mine.

Cutreierand magazinele pentru un "window shopping".

Gandind la fel, mancand acelasi lucru (printre altele niste biscuiti sintetici cu arome...aromate sau paine feliata cu zahar), vorbind la fel (suficient era ca doar una din noi sa spuna ceva, pentru ca oricum cealalta ar fi exprimat acelasi lucru, in exact aceleasi cuvinte).

Chicotind, vociferand, plangand, trantind, facand colectii de intalniri cretine cu oameni cretini, sincronizandu-ne (inclusiv la durerile de masele), contrazicandu-ne cu toata lumea (noi impotriva tuturor), batzaindu-ne in carutza-personal in drum spre Brasov.

Luand la pas Bucurestiul prafuit si indolent si sfidand aglomeratia, marlania si duhoarea.

Suferind si alinandu-ne, urland si descarcandu-ne.

Completandu-ne.

Noi doua. Xtina si cu mine.

prieteni

dragii mei cititori, va anunt ca fericirea n-are varsta, sex, culoare, asa cum varsta e doar un numar si va anunt pe aceasta cale ca o sa plec.
Nu ati inteles nimic. Nici nu trebuie. Eu azi sunt fericita si mi-e dor de prietenii mei din Kosice pe care ii iubesc la nebunie. Ii iubesc. As vrea sa ii am aici :* sau sa fiu eu acolo cu ei.