ma doare limba de innebunesc. Nu dau mai multe explicatii.
zilele astea mi-a fost dor de State, cred ca mi-e dor de zilele pe care le-am trait acolo, e o palma peste ochi care imi spune ca timpul trece, trece si nu se mai intoarce, ca trebuie sa traim 100% clipele din PREZENT.
Ma simt oarecum luata de val intr-o mare involburata, dar stiu ca nu o sa ma inec, si nu mi-e frica, doar ma intreb cand o sa ajung la malul acela insorit si plin de verdeata, la oaza mea de liniste si pace?
