11 mar. 2008

a fost un vis?

ca sa iti retraiesti copilaria nu poti decat sa te cufunzi in amintiri si poze de demult, poze alb negru sau cele cateva exemplare color de cand erai mic si faceai oameni de zapada; cand suflai in cele 2, 3 , 4, 5, 6, sau 7 lumanari alaturi de zecile de rude sau prieteni din fatza blocului si de la scoala; cand ai luat premiu cu coronita in clasa I.
.
uneori te intorci in locurile copilariei cu speranta ca vei simti la fel, cu speranta ca vei gasi totul cum era, neschimbat de atatia ani doar pt tine. Mai speri uneori ca timpul s-a oprit in loc pe meleagurile sau maidanele copilariei si mare e tristetea cand ajungi de unde ai plecat si vezi totul prin ochi de adult, cand vezi ca totul s-a schimbat, ca vechii prieteni nu mai sunt copii, iar cu verii nu te mai poti lua la bataie pt ca acum sunt mari si au probleme de indragostiti
.
Nu mai ramane decat aerul care parca are acelasi miros: de verdeata din fatza blocului, de sapun din sifonierul bunicii; linistea dintre blocurile batute de vremuri
.
te vezi pe tine acum 20 de ani alergand, sarind coarda, sotron si cocotat pe bara de batut covoare....doar o fantoma in calea trecerii timpului.
.
si parca lacrimile vor sa curga, dar nu vrei sa te vada nimeni, pt ca esti mare si poate ceilalti nu simt la fel ca tine si nu vor intelege nostalgia ce te-a cuprins
.
si te intrebi : oare a fost adevarat ?
.
P.S. celor ce mi-au facut copilaria un rai


Thanx for reading
Cory_si_atat

Un comentariu:

Anonim spunea...

Tie ti-e dor de copilarie si de locurile in care ai petrecut-o! Mie nu, nu mi-e dor, nu sunt nostalgica pentru ceva ce nu prea am avut.
Pot sa spun ca uneori, cand ma gandesc la copilarie, sunt putin invidioasa pe cei ce povestesc tot felul de nazbatii si intamplari de cand aveai ei cativa anisori. As fi vrut si eu sa am parte de asa ceva, sa simt ca am trait intradevar copilaria. Devin nostalgica gandindu-ma la copilaria celor ce povestesc, pe a mea vreau s-o uit!