11 oct. 2008

dezamagire

am o stare de tot rahatul. Sunt scarbita de tara asta, de faptul ca nimanui nu-i pasa decat de propria-i persoana, mi-e scarba de viata asta in care sunt, de societatea in care traiesc. Mi-e si mai sila pt ca am cu ce sa compar, pt ca am calatorit in atat de multe locuri incat am vazut diferente. Am vazut ca in marea capitala a Frantei nu esti un prost daca circuli cu bicicleta sau cu scuterul. Am vazut cum e ca lumea sa nu arunce mizerii pe jos. Am vazut si am trait in America 6 luni incat sa simt cum e o lume plina de respect si de limite, cum fiecare isi vede de treaba lui si nu te judeca si nu te critica. Am simtit cum e sa iesi pe strada si sa nu se ia nimeni de tine. Cum totul e atat de simplu in toate institutiile fara sa te paseze de la un birou la altul, fara hartogarie inutila si timp pierdut aiurea. Am vazut cum e sa fi apreciat pt valoare pe care o ai (ma refer la apreciere materiala).
Mi-e scarba de sistemul medical, sunt dezamagita ca toti ne hulesc pe noi medicii, toti ne judeca si ne critica (la stiri nu am auzit o vorba de bine despre medici), si sunt dezamagita mai ales ca stiu cum e sa nu ai timp sa iesi la o plimbare in parc, sa nu ai timp de pierdut in cluburi si la petreceri, cum e sa termini anul la sfarsitul lui iulie pe cand restul facultatilor termina in iunie.
Si cand termini facultatea tocesti ca un tampit pt rezidentiat, pt alea 200 de intrebari care iti vor decide viitorul, pt alea cateva locuri care s-au scos in deradere la concurs.
si ma intreb..NU SUNTEM NOI NISTE PROSTI? si imi pare rau ca nu mi-am dat seama de asta mai devreme, acum un an..doi, ca sa ma pot pregati sa plec in alta tara.
Acum deja mai am un pic. O luna.
peste o luna ..in caz ca nu iau rezidentiatul o sa imi scada stima de mine, o sa ma simt o dobitoaca, o proasta care nu a reusit sa faca fatza unei provocari atat de absurde.
Nu vreau sa ma plang, am ales drumul asta si merg pe el in continuare. Doar ca merg cu teama si sunt deja epuizata.
Imi doresc atat de tare...si mi-e teama ca nu voi reusi :(

6 comentarii:

Anonim spunea...

Ai dreptate in ceea ce scrii. Avem multe de pierdut in tara asta care inca nu vrea sa renunte la badaranie si rautate.
Esti studenta la medicina?

cory spunea...

da, medic scrie pe mine :D

Anonim spunea...

mai da`i dracu` pe toti prostii din tara ;)
ce`ti pasa tie de ei ?
a ?
lasa`i dracu`n mocirla, ca acolo le place lor
tu incearca sa te diferentiezi, sa iesi "la lumina", sa fii tu insati facand ceea ce`ti place
iar daca va veni vremea sa pleci dincolo, drum bun, du`te linistita ;) va fi oricum mai bine ca aici. si, in caz de orice, stii ca ai posibilitatea reintoarcerii "acasa" [ce ca dracu` suna sa asociezi asta cu tarisoara noastra]
nu privi in urma. n`ai timp de asa ceva.
nu`ti fie scarba, ca`ti faci singura greata si nu`i bine la stomac :D
iar stomacu`, oioio...e super important pentru tine mai ales in aceasta perioada [ ca tot ai pomenit tu de rezidentialu` ala a vietii...capu` sus si pixu` pe foaia de examen ]

Anonim spunea...

Ai dreptate si tu..in tot ce zici..:( asta e tara noastra..Oriunde e mai bine decat in Romania! :( Eu una visez la Viena,Milano sau Paris.

Ai grija de tine si mult succes la examenul acela..rezidential. Ai incredere in tine! Poti! :*

Acum imi vine in minte si vorba lui Mirca Badea-"Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!"

cory spunea...

multumesc pt incurajari :*

STUDIO L.&G. spunea...

Despre dezamagire putem scrie romane intregi.
Poti fi fericita vazand atatea locuri,oameni,obiceiuri si nu doar nenorocirile patriei!
Sper ca acest comentariu sa vina intr-un moment cand deja esti acolo unde ti-ai dorit.Si nu uita ca sunt oameni care s-au nascut dezamagiti pe aceste meleaguri! Crede-ma,ti-o spune unul dintre acestia!
Iar daca ai fost vreodata fericita,intoarceti privirea spre acele timpuri,traieste-le si lasa dezamagirea,doar,in seama noastra,a celor vesnic dezamagiti!